Marele deontolog al presarilor din presă, Sabin Borcan, directorul Newsweek, şi-a falsificat biografia în legătură cu studiile

Un subiect, în exclusivitate, publică Evenimentul Zilei în ediţia sa on-line: Directorul Newsweek, Sabin Orcan, şi-a falsificat biografia în legătură cu studiile.

Pe numele său adevărat Sabin Borcan, cel care se prezintă Sabin Orcan a început să bâzâie prin lumea mass-media încă din anii ’90. Îl apasă, însă, o minciună pe care a tot ascuns-o de cititorii săi, negând cu vehemență atunci când i s-a spus că nu se pricepe chiar la orice: Nu are facultate, nici de jurnalism, nici de alt fel. N-ar fi nicio nenorocire că nu are, dar MINCIUNA e greu de tolerat la un jurnalist care pune la zid plagiatorii.

Sabin Orcan este directorul Newsweek, o revistă românească sub franciza unui cunoscut brand internațional. Extrem de virulent atunci când vine vorba de plagiate sau minciunile politicienilor, este un exemplu perfect de traseist în presă. Dar nu numai.

O investigație a Evz.ro a scos la iveală modul în care acesta a mințit în legătură cu studiile sale. Sabin Borcan, pe numele său real, a pretins că a absolvit cursurile unei școli care nu-l are printre absolvenți. Declarațiile sale publice sunt în contradicție cu documentele oficiale la care Evz.ro a avut acces. Cu alte cuvinte, Sabin Orcan sau Borcan, nu apare printre absolvenții instituției de învățănmânt superior la care pretinde că a terminat studiile post-liceale.

Un exemplu stupefiant de minciună în presă. Sau cum ar spune cei care i-au acordat franciza cu atâta generozitate, avem de-a face cu Fake News!

Era efervescenţă atunci, în anii 90, lumea era avidă de informaţii, indiferent dacă ele erau sau nu adevărate şi nici dacă erau scrise corect în limba română. Se vindea la greu presă, tirajele ziarelor și revistelor erau uriaşe, indiferent ce apărea pe piaţă, aşa că şi câştigurile erau pe măsură. Asemenea borcanului cu miere, aceste câştiguri au atras să intre în presă şi unii care nu numai că nu aveau nimic în comun cu această meserie, dar şi fracturau pixul când scriau, iar româna gemea greu sub pana lor.

Venise Revoluţia şi se desfiinţase cenzura. Se desfiinţase şi mârşava Lege a presei din perioada comunistă, care la un capitol cerea ca jurnalistul să aibă musai studii superioare. Putea acum veni oricine să scrie prin ziare.

 Un pitbull cu dinţii cariaţi

Unul dintre aceşti oricine este şi Sabin Borcan. Născut în comuna Vintilă Vodă din judeţul Buzău,  a plecat din sat la liceu, să se facă om. A absolvit liceul „B.P. Haşdeu în 1988. Cu facultatea a dat-o însă în bară. Nu a intrat şi a plecat în armată, la paraşutişti, la Buzău. Poate că de acolo nu mai are păr în cap. Am putea glumi, după modelul lui, că la un salt nu i s-a deschis paraşuta, a aterizat în ţeastă şi i-a rămas părul lipit de pământ.

Până să mai cadă de câteva ori din avion cu paraşuta nedeschisă, a venit Revoluţia şi oportunitatea că aceasta a anulat comunista lege a presei, care cerea studii pentru a fi jurnalist. Aşa că, fără studii, Orcan s-a angajat la Opinia, unul dintre primele ziare din Buzăul natal. L-au angajat mai întâi corector, că, deh, ziariştii de acolo încă mai aveau mentalitatea comunistă cu nevoia studiilor, dar după aceea şi-au revenit. Nu cu studiile, ci cu relaţiile cu patronatul. Din corector a devenit redactor.

De ce această promovare? Orcan a făcut încă de la debutul în presă, ceea ce face şi azi: a devenit sluga lui Corneliu Ştefan, şeful său. El era  pitbull-ul pe care şeful îl asmuţea împotriva celor pe care voia să-i radă.

Avem mai multe exemple în acest sens. Vă prezentăm doar unul acum.

La Tribunalul Buzău avea loc un mare proces. Bătălie pe o proprietate la marginea oraşului. Suma aflată în joc era de peste un milion de dolari la vremea aceea. Disputa avea loc între doi oameni de afaceri buzoieni. Unul dintre ei, care-l avea avocat pe un anume Angelo Florian (ca să dăm şi nume concrete), era asociat cu, cine credeţi? Cu Corneliu Ştefan, stăpânul lui Borcan. Care Ştefan nu a ezitat să-i scoată lesa lui Borcan şi să-l asmută asupra adversarului asociatului său.

Articole muşcătoare au apărut în ziar. Dezvăluiri zguduitoare umpleau paginile Opiniei, semnate Sabin Orcan. Numai că se pare că dinţii lui Borcan (auzi, cine a mai pomenit pitbull fioros, să-l cheme Borcan!) nu au fost suficient de ascuţiţi, iar articolele sale, nu suficient de convingătoare, pentru că stăpânul lui, de mână cu asociatul, au pierdut procesul. Şi implicit cei peste un milion de dolari.

Aşa că relaţiile cu stăpânul s-au mai răcit. Orcan nu era aşa de fioros cum se lăudase. Ba chiar nu numai că nu aducea nici un fel de folos, ci mai producea şi pagube.

Ce a urmat, l-a împins pe drumul falsificatorului de biografie.

Studentul fără colegi

Aşa că Sabin s-a decis să încerce la Bucureşti. A început uşor, ca un corespondent util pentru câteva redacţii, după care s-a decis să atace frontal. S-a mutat în Capitală. Numai că la Capitală, alte pretenţii. Se cam cereau studii. N-a fost o problemă. Le-a făcut pe loc. Mai exact, şi-a falsificat pe loc biografia profesională, pretinzând că este absolvent de facultate.

În „Monografia judeţului Buzău”, scrie foarte clar: „Sabin Orcan, ziarist. Absolvent al Liceului „B.P. Hașdeu” Buzău (1988), a urmat cursurile Școlii Superioare de Jurnalistică, înființată în 1991 de Asociația Ziariștilor din România”.

 De asemenea, cu ocazia unui proces de calomnie, din data de 11 martie 1997, o instanţà a Judecàtoriei Buzău a condamnat la câte un an de închisoare cu executare, pentru calomnie, trei ziarişi de la cotidianul „Opinia”. Cei trei, Corneliu Ştefan (directorul general al S.C. Opinia S.A.), Florian Angelo (directorul executiv al aceleiaşi societăţi) şi Sabin Orcan (redactor-şef adjunct al ziarului Opinia). Prin sentința penală nr.461/11.03.1997, ziariştii au fost obligaţi şi la plata, în solidar, a sumei de 140 milioane lei către partea vătămatä, reprezentând daune morale pretinse de aceasta. În prezentarea care se face în continuare celor trei condamnaţi pentru delict de opinie, Sabin Orcan este prezentat drept: „Sabin Orcan, redactor şef-adjunct al cotidianului Opinia, este absolvent al Colegiului de pe lângă Şcoala Superioară de Jurnalisticã din București”.

Să presupunem că au greşit cu studiile lui Orcan şi cei care au editat monografia, şi cei de la tribunal. Însă, în biografia profesională, scrisă cu mânuţele alea două de Sabin Orcan (şi aici îşi spune tot Orcan, deşi în CV se trece de regulă numele din buletin) stă scris negru pe alb la capitolul „Education”: „Şcoala Superioară de Jurnalistică” (Asociaţia Ziariştilor Români). Dates attended or expected graduation 1992-1996”.

Aici nu mai încape nicio îndoială. Este afirmaţia lui Orcan. Numai că Orcan este absolvent de facultate precum Coana Leana. Nu are nici colegi, nici profesori care să-şi fi adus aminte de ea.  Nu există nici un profesor de la SSJ , alminteri nume mari ale jurnalisticii româneşti, care au înfiinţat această facultate ca alternativă la cea de la stat, în care nişte anonimi încercau să-i înveţe pe studenţi ceea ce ei nu ştiau să facă, adică presă, deci nu sunt profesori care să-și amintească de studentul Sabin Borcan şi nici de Sabin Orcan. Nici colegii din anii menţionaţi. Să mergem însă mai departe. Nici în documentele SSJ, adică Registrul de absolvenţi sau în arhiva foilor matricole, nu există niciun student cu numele Borcan Sabin.

Sabin Orcan lipseşte din Catalog

Mai sesizaţi o nuanţă. În una dintre prezentări, dă cu fum de camuflaj şi spune că nu este chiar absolvent de SSJ, ci de Colegiul de pe lângă SSJ. Facultatea nu a avut pe lângă ea, niciodată, nici un colegiu.

Adauga comentariu